Ce înseamnă CBDC? Amenințarea ascunsă care poate distruge Bitcoin și lumea crypto

CBDC sau Central Bank Digital Currency este un tip de monedă digitală asemănătoare cu un stablecoin, însă este emisă și controlată de o bancă centrală. Poate ați auzit de ”criptomoneda chinezească”, YUAN-ul digital. La fel, banca centrală europeană construiește infrastructura pentru viitorul EURO digital în timp ce FED-ul american pregătește dolarul digital.

Guvernele lumii sunt foarte interesate de aceste monede digitale pentru că le pot oferi mai multă putere. În acest articol vom explora cum pot exploata puterile lumii tehnologia blockchain și de ce Bitcoin și lumea crypto în general poate avea de suferit.

Care este diferența dintre CBDC, stablecoins și criptomonede?

Deși toate folosesc tehnologia blockchain, o fac în moduri diferite. Diferențele sunt următoarele:

  • CRIPTOMONEDE: Când spunem criptomonede, ne gândim automat la concepte precum descentralizare, lipsa cenzurii, valoare care crește în timp, raritate (cantitate fixă), investiție.
  • STABLECOINS: USDT, USDC, BUSD, DAI șamd, sunt centralizate, valoarea lor este fixată cu dolarul american și nu crește în timp și pot fi emise nelimitat, fiind controlate de companii private. Folosesc blockchain-uri existente (Ethereum, Omni, Liquid, EOS, Tron, Algorand, SLP și OMG).
  • CBDCs: sunt centralizate, valoarea lor este fixată cu dolarul american sau altă monedă națională, pot fi emise nelimitat, valoarea lor nu crește în timp dar este garantată de o bancă centrală și are în spate economia țării. Folosesc blockchain-uri sau regiștrii digitali controlați de autorități.

Cum pot profita guvernele lumii de tehnologia blockchain cu ajutorul CBDC-urilor?

În momentul de față, un guvern nu are posibilitatea să urmărească cu o precizie mare toate tranzacțiile financiare din țara respectivă, pentru că aceste date prețioase sunt fragmentate între diverse instituții intermediare și nu pot oferi un tablou detaliat asupra întregii economii în timp real.

Dar dacă ar avea propriul blockchain? Pe blockchain totul este transparent, se poate vedea istoricul celei mai mici tranzacții, data, ora, de la cine, către cine șamd. Pe blockchain-urile clasice (bitcoin, ethereum etc) nu poți vedea numele persoanei sau entității care a efectuat tranzacția, nu în mod direct, însă dacă o bancă centrală își construiește propriul blockchain va putea avea acces la toate datele financiare, instantaneu, în timp real.

Va putea să prezică mai bine economia și direcția industriilor, care sunt companiile care încep s-o ducă bine și care sunt cele care urmează să aibă probleme. Va putea prinde cazurile de fraudă mai ușor. Și nu în ultimul rând va putea să urmărească fiecare tranzacție pe care o facem noi, cetățenii.

Guvernele lumii nu sunt primele care luptă pentru această miză, totul a început cu companiile mari. Apple Pay, Amazon Pay, Google Pay și Facebook Pay – toate aceste servicii de plată au fost create de către companii pentru o miză supremă: datele financiare ale clienților lor, care le pot oferi pe tavă tipare de comportament financiar și alte informații pentru a maximiza profitul. Deși niciuna dintre aceste companii nu folosește tehnologia blockchain așa cum doresc băncile centrale prin CBDC-uri, totuși, Facebook încearcă să intre în această zonă cu criptomoneda Diem (fosta Libra) care va avea propriul blockchain.

Pot fi înlocuite criptomonedele cu monedele digitale emise de băncile centrale (CBDC-uri)?

Criptomoneda bitcoin satisface alte nevoi decât CBDC-urile, deci teoretic ar putea să coexiste, la fel cum coexistă și cu Tether. Însă guvernelor nu le convine faptul că banii oamenilor încep să migreze spre o zonă liberă, neregulată de băncile centrale, așa că vor tendința lor va fi să controleze lumea crypto.

În 2021 Bitcoin a atins pentru prima oară o capitalizarea de piață de 1 trilion de dolari, în timp ce totalitatea criptomonedelor au depășit 2 trilioane, plasându-se deasupra celei mai valoroase companii din SUA, Apple, în același timp întrecând valoarea totală a dolarilor fizici (numerar) aflați în circulație în America. Aceste recorduri sunt greu de ignorat de către autorități, pentru că amenință întregul sistem financiar actual, așa că acestea vor lua măsuri din ce în ce mai stringente pe viitor pentru ținerea sub control a spațiului crypto.

Băncile centrale tind să creioneze o viziune în care criptomonedele sunt descrise ca instrumente financiare nereglementate, periculoase, a căror valoare nu e susținută de nimic, folosite pentru speculații financiare, spălare de bani, evaziune fiscală și trafic de droguri. O viziune prin prisma căreia ne vor putea inocula ulterior și ”soluția”: un blockchain curat, cu o monedă (CBDC) stabilă care nu te poate duce la faliment, cu viteze de transfer mari și comisioane zero, care este green-friendly (nu folosește mineritul) și a cărei valoare este susținută de instituțiile statului.

Pot țările să interzică Bitcoin și alte criptomonede?

Știri precum ”China interzice Bitcoin” sau ”India banează criptomonedele” apar periodic în presă, însă nu se referă la legi care au puterea reală de a opri tranzacționarea. Spre exemplu, în Aprilie 2021, a apărut știrea că Turcia interzice plățile crypto. Însă în realitate doar firmele de comerț erau oprite să primnească plăți în bitcoin, pentru a opri niște escrocherii recente, dar volumul de tranzacții crypto nu a fost afectat major.

Să nu uităm de episodul Venezuelei, care a interzis mineritul de criptomonede însă în ciuda acestui fapt era în continuare țara cu cei mai mulți oameni care practicau mineritul. Neputând opri mineritul, autoritățile l-au legalizat ulterior, dând naștere la ferma de minerit națională, pe principiul dacă nu-i poți învinge alătură-te lor.

Totuși, cele mai multe țări nu sunt ostile criptomonedelor și mai degrabă încearcă să le controleze prin crearea unei structuri legislative decât să le scoată în afara legii.

Lupta se dă la nivelul instituțiilor care iau cota de piață, spre exemplu Bitfinex și Binance nu au fost admise în Statele Unite (Binance US este foarte limitat în comparație cu Binance internațional). Deci deja o mare putere precum SUA nu mai pune problema interzicerii criptomonedelor ci a exploatării acestora. Compania americană, Coinbase, a ajuns la un vârf al evaluării, în luna Aprilie 2021, de 100 de miliarde de dolari, în prima zi a lansării pe NASDAQ.

O evaluare uriașă, care nu reflectă deloc valoarea reală, însă ne arată sentimentul pozitiv al pieței. Un sentiment pozitiv aprobat de autorități, Coinbase este prima companie din domeniul crypto care se listează pe bursa NASDAQ. Astfel, autoritățile americane deschid calea controlării exchange-urilor crypto, blocând exchange-urile asiatice și încurajându-le pe cele locale să se listeze la bursă, pentru că o companie publică (listată) este obligată să raporteze situația financiară regulat la SEC (Comisia de valori mobiliare și de schimb).

Ar putea Bitcoin să ajungă la zero?

Orice se poate întâmpla în lumea crypto, însă cel mai probabil nu va ajunge la zero. Ar însemna că nu va mai exista cerere, ceea ce este opusul a ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu. Bitcoin a continuat să crească în valoare pe termen lung, chiar dacă a avut perioade lungi de corecție (bear markets).

Când CBDC-urile vor fi implementate, autoritățile având o putere de control mai mare asupra canalelor de transfer de bani, vor putea să cucerească piețele la nivel global în detrimentul criptomonedelor. Spre exemplu, presupunând că dolarul digital va fi acceptat și de băncile centrale ale altor țări, transferul internațional va fi mai eficient, mai rapid și mai scalabil cu moneda digitală decât cu crypto.

Cu toate acestea, valoarea criptomonedelor nu mai este demult văzută prin prisma transferurilor rapide, ci a valorii speculative. Cumpărăm critpomonede pentru că le crește valoarea în timp, nu ca să cumpărăm pizza. Astfel că bitcoin-ul și lumea crypto în general, vor continua să evolueze direct proporțional cu cererea oamenilor.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *